Primii Pasi Spre Constientizare – Partea II

Continuarea articolului Primii Pasi Spre Constientizare – Partea I

Consumismul

Deseori, ma uit prin casele oamenilor sau la lucrurile ce le detin si raman uimit de multitudinea si diversitatea lucrurilor ce le poseda. Multe lucruri, unele considerate gunoaie, altele ce nu le mai folosesc si multe alte lucruri pentru fiecare placere a lor. Si sa nu uitam, ca fiecare avem podul plin cu nimicurile stranse de-a lungul vietii. Nimicuri pentru care am platit cu timpul si viata noastra.

Traim vremuri in care fiecare dintre noi vrea sa aiba ceea ce este mai performant pe piata, indiferent daca esti sau nu un profesionist si gasesti ajutor in acel obiect. Avem telefoane cu x megapixeli la camera, dar trebuie sa avem si un aparat de fotografiat performant. Daca e sa cauti pe un site specializat de calatorii pe munte lucrurile ce ti le ofera, vei ramane inmarmurit de diversitatea lor: clapari, bocanci, cort, izopren, frontala, caciula, bluza ce permite respiratia pielii, geaca windstopper, pantaloni windstopper, sosete tehnice, si lista continua pana si la vase de mancare. Si aici apar intrebarile de capatai: Sunt intr-adevar un om al muntelui, al carui ocupatie de zi cu zi presupune sa am aceste lucruri, sau am pur si simplu atat de multi bani incat imi pot permite toate acestea si vreau sa le am (mandrie, egoism, lacomie, etc.)? Chiar merita sa investesc bani in lucruri ce le voi folosi prea putin sau mai bine aleg sa ajut un om ce intr-adevar are cu adevarat nevoi, cum ar fi rechizite pentru copiii lui? Chiar am nevoie de sosete tehnice in bocanci tehnici ca sa bat 4-5 km pe munte? Este intr-adevar o necesitate acest lucru?

Inteleg perfect oamenii a caror profesie le cere sa aiba ceea ce este mai bun. Esti speolog, e clar ca ai nevoie de manusi, bocanci, frontala si altele cat mai performante. Chiar se poate ca in ziua de azi, oamenii sa nu mai poata strabate muntele intr-un pantalon de trenning si o bluza normala? Cu totii trebuie sa fim PRO. Ca doar daca X-ulescu are, eu cu ce as fi mai prejos?

Si toate aceste lucruri sunt doar pentru niste drumetii pe munte. Sa vedeti ce de lucruri mai apar cand omul are necesitati si in alte domenii: vrea sa aiba si cea mai performanta racheta de tenis, papuci de tenis, papuci de baschet (ca ii place si baschetul), vrea papuci si de alergat si bluza si pantaloni de alergat, ca doar nu alergam in orice! Ii mai place si schiatul, deci implicit si schiuri, clapari, ochelari de ski, mai e si dj in timpul liber, deci clar ceva boxe, mixer, microfon si altele. Ar vrea sa aiba si o motocicleta, dar din pacate nu are acum bani, dar la vara poate ca urmeaza sa scoata un credit sa isi acopere si “necesitatea” asta. Pe langa, mai are si o chitara ce sta pe un suport ce a costat cateva milioane (ceva fier indoit), la care a zdranganit de cateva ori si atat, dar care da bine in fata celor ce ii calca pragul. Bineinteles, nu esti un om aliniat la societate daca nu ai “must-urile” ca masina, laptop, smartphone, tableta, un LCD cu diagonala de 100cm.

006-evolution-to-consumerism

Oamenii nu inteleg si nu mai gasesc fericirea in facerea unui lucru si experienta traita in urma lui. Nu inteleg faptul ca miscarea in sine este importanta, si ca poti sa mergi la alergat cu aceiasi papuci cu care mergi si la tenis. Ca pentru alergat ai nevoie de o simpla pereche de papuci, pantaloni scurti si un tricou. Ca nu vei deveni Usain Bolt daca ai tot ceea ce e mai profesionist pe piata.

Axati-va pe lucrurile ce le faceti cel mai des, cautati sa aveti ceea ce e mai de calitate pentru ele si evitati sa cumparati lucruri pentru activitatile ce nu sunt recurente. Cu banii ce ii aveti in plus, cautati sa aduceti echilibrul in societatea in care traiti. Ganditi-va ca astfel, evitati sa consumati resursele poporului tarii de unde ele provin, ca evitati sa poluati natura si ca bucuria o veti gasi in ceea ce traiti si nu in ceea ce detineti. Cat poate fi de frumos sa oferi sansa la educatie unui copil cu banii tai si implicit o sansa lumii prin educatia acestuia, decat sa cumperi lucruri fara de rost!

Cu adevarat, consumismul e o importanta problema cu care ne confruntam. Traim intr-un paradox continuu: fumez in casa, dar imi cumpar parfum de camera ce acopera tutunul, fugim in sali de gym pe benzi rulante, dar ne plimbam restul zilei in masina, tai copaci ca sa impart fly-ere cu “Salvati Natura”.

Dar cei ce se afla cu adevarat la putere, ne vor asa. Ne vor sa ramanem “animalele” ce se bat pe doua tigai intr-o zi de Black Friday, chiar daca acasa mai avem trei. Ne vor in cozi de kilometrii asteptand noul iPhone. Ne vor cu trenuri intregi de carucioare pline in supermarketuri. Si asta doar pentru ca ne lasam manipulati de ceea ce vor ei sa credem ca e fericire.

Uitati-va ce se intampla in China! Se construiesc orase intregi, goale, pentru a sustine aceasta economie. Din punctul unei tari, cresterea economica reprezinta puterea de cumparare a populatiei. Cu cat cumperi mai mult, cu atat ai o crestere economica mai mare. Guvernul chinez a realizat acest lucru si a “stimulat” populatia sa cumpere orice. Nu conteaza cat ai, ca ai nevoie, ca acel lucru nu are nici un rost pe planeta… tu trebuie sa il cumperi. Se construiesc acele orase din simplul motiv de a tine investitorii in tara. La fel se intampla in orice tara. Asa-zisi “investitori”, precum marile lanturi de magazine, marile firme de constructii si infrastructura, sau producatori de masini. Toate vin pentru a sustine profitul celor care fac bani cu adevarat. Ei sunt cei ce ne spala creierul prin diferite mijloace, astfel incat sa ajungem intr-un cerc vicios de genul: lucrez pentru ei → le aduc profit, cumpar produsul la care am lucrat eu → le aduc profit, imi vand resursele tarii pe bani de nimic → le aduc profit. Suntem prinsi in mrejele  or, iar ei nu ne vor da drumul.

Acest lucru l-a observat si Edward Bernays. Nepot a lui Sigmund Freud, Edward Bernays reuseste in primul razboi mondial sa constientizeze faptul ca masele de oameni pot fi conduse cu usurinta. Intrebarea care a urmat, a fost:

“Avand in vedere ca este razboi, iar acest factor impinge omul cu usurinta spre ceea ce crede ca ii ofera salvarea, as putea oare ca pe timp de pace sa il pot manipula la fel de usor?”

Astfel, in urma unor mici experimente, acesta reuseste sa vada ca masele de oameni pot fi usor controlabile, atata timp cat mandria si lacomia le sunt hranite. Ajunge sa fie un motor important in promovarea produselor unor companii mari ca General Electric, American Tabacco, General Motors etc. Odata cu aparitia televiziunii, munca lui devina mult, mult mai usoara. Astfel afirma:

“Daca reusim sa intelegem mecanismul si motivele mentalitatii la nivel de grup, este posibil sa controlam si sa conducem masele de oameni dupa buna noastra vointa, fara ca acestea sa realizeze acest lucru.”

Un documentar foarte bun despre el →The Century of the Self (Full Documentary)

Ceva scurt si eficient: “How to control what people do” – Propaganda by EDWARD BERNAYS

Pentru a ne contracara actiunile, trebuie sa intelegem de unde izvoresc acestea si daca ele sunt intr-devar actiuni luate cu buna stiinta de catre noi. Intelegeti faptul ca acest consumism e indus de catre cei ce vor sa faca profit. Acestia nu suntem noi. Dorintele, ce le credem ale noastre, nu ne reprezinta pe noi cu adevarat. Vedem ca aceste dorinte “programate” in noi ne ascund adevarata fericire. Cautam in fiecare zi bucuria in material si in ideea de a poseda cat mai multe lucruri. Acestia nu suntem noi. Noi suntem mai mult de atat. Suntem iubire, compasiune, intelegere, bunatate, rabdare, altruism. Uitati-va in fiecare zi cum acest consumism ne agaseaza vietile si ne indeparteaza de tot ceea ce este bun inauntrul nostru. Naste invidie, competitivitate, lacomie, egoism, incorectitudine, individualism etc. Si ei vor sa fim asa, ei vor sa fim individualisti (Divide et impera). Compar anii mei de facultate cu anii fratelui meu, indeosebi viata de camin. Pe vremea mea, cum zic batranii, stiam paliere intregi de oameni si participam la felurite actiuni in comun. Interactionam zilnic, dezbateam idei, aveam certuri, suparari…dar cu bune cu rele, eram intr-o continua “coliziune” si fiecare lucru participa in formarea noastra. Acum, fratele meu nu stie nici macar colegii din camerele alaturate. Oamenii prefera sa se bucure in fata unui calculator, sa se bucure singur de lucurile lui materiale… nu doreste sa socializeze si cu atat mai mult sa imparta bunurile cu ceilalti ca astfel fiecare sa se bucure impreuna de ele. Am lucrat 2 ani in industria jocurilor pe telefon. Va spun drept, am vazut mii de euro dati pe lucruri ce efectiv, nu sunt palpabile. Finantam companii pentru o “gramada” de biti stocati undeva pe un server. Oamenii sunt mai preocupati de valoarea unui obiect din lumea virtuala, decat de ceea ce e cu adevarat important. Traim paradoxuri in care investim bani in crearea unei lumi virtuale, in timp ce in jurul nostru totul se prabuseste.

Companiile mari sunt cele ce investesc cel mai mult in cercetare. Daca o companie detine ceva revolutionar, ei vor refuza sa aduca produsul pe piata pana produsul existent inca mai aduce profit. Companiile sunt de multe ori cu 10-20 de ani in fata lumii prezente, dar nu vor da drumul produsului pe piata pana cand anumiti factori nu o cere (ex: restul tehnologiei cu care se integreaza a avansat, pretul pentru manufacturarea produsului a crescut, pretul materialul din care e produsul e din ce in ce mai rar etc). Desi, prin punerea acestor produse ar aduce beneficii umanitatii si ar revolutiona unele domenii, se prefera mentinerea lui in stare de stagnare. Sa zicem ca pe piata acum, CD-ul este cel la moda. Totusi unele companii au reusit sa inventeze deja DVD-ul. Acelasi material, aceeasi dimensiune si in principiu, acelasi proces de manufacturare, dar care totusi nu ajunge pe piata. Nu ajunge, deoarece CD-ul inca produce destul profit prin cumpararea lui. De ce sa iti ofer un produs cu o capacitate mai mare de stocare cand poti cumpara 7 CD-uri, care sa stocheze aceeasi cantitate si implicit sa imi aduci mai mult profit. Evident, vor fi guri care sa ma contrazica si sa spuna ca pentru asta trebuiau schimbate CD- ROM-urile cu DVD-ROM-urile , implicit companiile pierdeau mult prin alte linii noi de productie.

Daca inca mai credem asemnea lucruri insemna ca suntem naivi. Un roman a inventat, nu cu mult dupa inventia DVD-ului (cca 4 ani), un disc (Hyper-CD ROM) ce poate sa stocheze de mii de ori mai mult decat un DVD. De ce nu investeste nimeni in acesta? De ce e 2017 si inca DVD-ul este cel folosit la scara larga? Raspuns: Deoarece el inca aduce profit si consumismul e in floare. Si discul acestui roman a fost inventat, cand? In 1999. Mereu am fost omul ce am cautat sa ma informez despre lucrurile ce ajung la mine. De mic copil, ai mei m-au sustinut sa pun intrebari (vorba aia: “nu mori daca intrebi”), indiferent ce ar fi, si cu precadere sa am “De ce?-ul” la mine. M-au invatat sa fiu critic si auto-critic. Sa fiu atent la detaliile din jur si la ce se intampla in jurul meu. Mama mereu a spus ca sunt o fire speculativa, totusi o mentin intr- un sens bun, caci nu caut sa aduc nefericire aproapelui meu prin specula mea. Fiecare om trebuie sa aiba “De ce-ul?” la el. Sa conteste tot timpul informatiile aduse la cunostiinta de simturile acestuia. In viata reala sunt tot timpul cu ochii pe cele din jurul meu. Patrund adanc in ceea ce acceptam ca normal si incerc sa vad alte intelesuri. Am ajuns sa constientizez lucruri precum “Fiecare bomboana e invelita intr-un plastic, care la randul ei e invelita intr-un plastic, care mai apoi vor fi carate intr-un plastic” ca fiind total gresite. Am ales sa imi indrept actiunile si sa gasesc solutii la ele: am 3-4 plase stranse, cu care mereu ma duc la cumparaturi, in ciuda faptului ca prietenii mei rad de mine si imi spun ca sunt omul ce “isi spala pungile si le usca pe faianta”. Da, sunt! Si aleg sa fiu omul ala, pentru ca in fata naturii, am cel mai mare respect. E a doua mea mama si trebuie sa o pretuiesc si sa lupt in fiecare zi pentru ea.

Ma doare inima cand vad in orice lucru sau actiune, acest consumism necumpatat. Fiecare covrig are punga lui de hartie, in fiecare baie si bucatarie am hartia prosop cu care ma sterg, invelesc in folie orice mic aliment, orice produs ce il cumpar e in plastic si hartie, la orice mic produs primesc un pumn de servetele (si oamenii iti ofera servetelele cu atata nonsalanta – “Ia baiatu’ ca sunt destule”). De curand stateam in statie in autobus si numaram masinile ce circula doar cu soferul in ea. Din 30 de masini numarate (excluzand taxiurile), 25 de masini erau doar soferul. Iesirea inspre Alba din Cluj a ajuns infernala. Masini ce stau la semafoare la 3km de iesire, unde, desi e verde, nu pot sa urce datorita aglomeratiei. Oamenii vin la lucru doar ei in masina, si o fac pentru distante ce pot fi strabatute pe jos in 10 minute. Nu reusim sa intelegem ca acest mod de viata nu e sustenabil deloc. Preferam sa aratam cu degetul inspre americani, ca de fapt ei sunt cei ce consuma mai mult ca mine. Nu aceasta trebuie sa fie gandirea. Trebuie sa imi corectez actiunile si sa inteleg ca si eu gresesc. Si ca si cum nu ar fi destul, un alt paradox intalnit de mine: la inceputurile facultatii, stateam la ocazie in jur de 10-15 minute. Astazi, cu toate ca sunt mai multe masini, am ajuns sa stau cateodata si 1-2 ore. Oamenii s-au schimbat si au facut-o in rau.

Vad mandria asta a omului de rand si cum l-a modelat consumismul, in care cheltuie sume enorme de bani pentru infatisarea lui si imaginea lui in societate. Cautam modele in viata, oameni ce ne ofera tot ce e mai prost. Am fost in Germania ca sa lucrez cu cei care detin produsul ce il dezvoltam. Am ramas perplex cand am vazut simplitatea unora. Desi ar ingropa in bani peste 80% din populatia tarii noastre, totusi ei prefera o bluza simpla, un ghiozdan simplu, o pereche de blugi normali. Si culmea, unul dintre clientii nostri bate 40km zilnic cu bicicleta, dus-intors pana la lucru. E o situatie castig-castig: protejez natura, ma bucur de ea in timp ce merg pe bicicleta si imi mentin si sanatatea. De ce nu luam acesti oameni ca exemplu? De ce refuzam sa intelegem ca simplitatea ne scapa de griji, ne ajuta sa economisim si sa ne dezvoltam facand lucruri ce ne stimuleaza intelectual si spiritual? De ce nu intelegem mesajul unor oameni ca cel al Presedintelui Uruguayului (articol: Cel Mai Sarac Presedinte Din Lume, Jose Mujica)? De ce nu vedem ca putem canaliza banii spre lucruri ce ajuta comunitatea, deci implicit si pe mine, decat sa posed lucruri ce vor infunda podul casei la un moment dat?

Parintii, indeosebi mama (ai mei fiind divortati de mic copil) mi-au spus ca indiferent de cum e imbracat omul, sa apreciez ce are in mintea lui. Atata timp cat omul e curat, fizic si spiritual, gaurile din tricoul lui sa nu fie niciodata un motiv de separare sau dispret. Si iar ne lovim de alt paradox. Daca omul are o haina rupta, de multe ori cadem in pacatul de a-l judeca. Dar daca moda ne dicteaza ca pantalonii rupti e trendul acestui an, atunci cadem in unanimitate sa acceptam asta ca fiind ceva cool. Iarasi, imi pun intrebarile: De ce asta? De ce moda imi impune mie si ma modeleaza pe mine cum sa privesc alt om? Si mai ales, cine sunt cei de la capatul modei ce imi modeleaza mie viziunea asupra celorlalti?

Consumerism1Normal, sunt cei ce iti vor banii. Cei ce iti vor garderoba, masina, telefonul, prietenul, sotul sau sotia schimbate de la an la an, de la anotimp la anotimp. Cei ce iti aduc ideea de nefericire daca nu esti in pas cu ea. Trebuie sa consumi, si trebuie sa o faci cat mai mult si cum zic ei. Esti un nefericit daca ai ramas cu haine vechi de 10 ani. Consuma, consuma, consuma. Aici e fericirea ta! Vei fi fericit daca ai o bluza de bumbac de 30 de lei, dar care, pentru o eticheta sau o  emblema a unei firme cunoscute ajunge la 300 de lei. Ego-ul iti va creste, fala si aprecierea in societate iti va creste si astfel tu vei ajunge fericit.

V-ati intrebat vreodata de ce numarul mare de medicamente anti-depresive in S.U.A? De unde moda asta acum, ca fiecare pentru orice momente de cadere, trebuie sa mearga la un doctor? De ce marile corporatii au fiecare un astfel de doctor? Pentru ca suntem oameni, si ca orice om, avem momente bune si momente rele. E ceva normal. Dar in ziua de azi, oamenii vor sa mentina falsa fericire zi de zi, iar asta nu se poate. Pentru ca societatea i-a indus omului in cap, standarde inalte, precum: “atunci cand o sa fii mare, o  sa fi un star”, “cand o sa fi mare, o sa ai bani multi”, cand o sa fi mare, o sa te casatoresti cu printul din poveste”. Avand standarde inalte, nejustificate oricum, vei ajunge sa confrunti realitatea, iar caderea din coltul tau de rai creat, va fi prea puternica. Pe langa ca vei urmari toata viata sa ai aceste teluri, iluzorii si neadevarate raportate la sensul si bucuriile vietii, vei fi clientul doctorilor. Si ei te vor. Te vor sa te trateze ori fizic, ori psihic. (“Un pacient vindecat este un client pierdut”). Nu acuz medicina si nici nu contest faptul ca unele medicamentechiar au un rol important in viata noastra, dar totul trebuie moderat si folosit doar in situatiile care le cer. Natura ne ofera medicamente la orice pas, trebuie doar sa le cautam. Nu intrati in acest cerc al consumului de medicamente pentru orice mica chestie. Lasati copiii ca de mici sa castige imunitate (ex: joaca in noroi) si participati cu ceea ce va da natura in construirea imunitatii copilului.

Revenind la ideea cu pulpele de pui din primul articol, vedem usor, usor ca generand un consum nejustificabil, inducem automat si lipsa de calitate a alimentelor, rezultand o sanatate precara. Pentru a sustine un astfel de trai, trebuie sa gasim tot felul de solutii “sanatoase” comunitatii (modificari genetice ale plantelor, defrisari de paduri pentru plantatii de porumb, cartof etc, ingrasaminte artificiale, consum de apa enorm – 4 miliarde de oameni, afectați de criza severă a apei etc).

Rotitele incep incet, incet sa isi gaseasca locul, si vedem cum fiecare rotita, o invarte pe alta. Vedem totul acum la nivel de sistem, vedem totul holistic si ca aceasta interconectarea, nu e aplicabila doar la nivel spiritual, ci si in viata noastra de zi cu zi. Incetati deci sa va mai lasati mintiti. Incetati sa mai fiti oile din tarcul lor. Nu mai lasati ideile lor sa fie ideile voastre. Deschideti ochii. Scoateti capul din cutie. Nu asteptati ca solutiile sa vina din partea acestor oameni, solutii pentru protejarea naturii, pentru saracie, pentru consumism sau alte lucruri. Voi, la nivel individual sunteti raspunsul. Voi aduceti schimbarea in lume. Puneti cate un semn de intrebare pe orice actiune a voastra. Veti realiza ca putem povesti despre consumism zile intregi. Veti  realiza ca povestile ce le-am insiruit aici le regasiti si voi. Ba mai mult, veti constientiza la randul vostru, alte exemple ce sustin ceea ce eu am afirmat. Este doar adevarul. Putem ajunge la el prin analiza sau putem ajunge la el pe partea dura. Resurse ca fierul, carbunele, petrolul si altele sunt finite. Ele se vor termina. Ceea ce va ramane in urma lor vor aduce numai nenorociri, deoarece nu am invatat sa le gestionam cum trebuie. Este un capat in acest stil de viata si el nu e cu “happy end”.

Natura

Natura si frumusetile ei. Cat poate sa fie de frumoasa! Cat poate sa fie de altruista! Cat poate sa fie de rabdatoare! Ce inaltatoare sunt zilele petrecute in natura cand ne conectam la ea! Nu gasesc lucruri mai simple si mai fericite decat o zi petrecuta alaturi de ea.

Totusi, de ce o tratam cu lipsa de respect? De ce ne-am indepartat de ea? De ce muscam mana ce ne hraneste?

Inainte, eram si eu un ignorant. Nu vedeam rolul naturii si importanta ei. Pana cand m-a lovit tristetea, cand, urcand pe valea Sebesului in sus, am ajuns in locuri unde paduri intregi au fost defrisate, in locul lor, ramanand doar cioatele copacilor. M-am amarat si m-am intristat in fata acestei imagini. Am realizat ca padurile ce le vedeam la gura drumului erau de fapt singurii martori la ceea ce se intampla cu fratii acestora in interiorul muntilor. Am realizat cat de usor am putut sa fiu mintit si cat de mult se aplica vorba cu “pe afara vopsit gardul, si-nauntru, leopardul”.

Cati oameni se afla in aceeasi situatie in care am fost si eu? Cati oameni se lasa pacaliti de cei de sus, ca sa creada ca totul e bine. De multe ori, cred ca ne vom lovi dur de realitate. Parca patania asta, a romanului cu “Dormi ca FNI-ul vegheaza” poate fi extrapolata in mai multe domenii. Pentru ca asa ne este natura, sa traim in continua minciuna (minciuna constientizata), desi la capat de drum stim ca ne vom lovi de crunta realitate.

Subiectul “natura si protejarea acesteia” cred ca a ajuns acum la urechile fiecaruia dintre noi si nu sunt intr-o pozitie in care merita sa aduc eu exemplele la cunostiinta oamenilor. Nu mai este un subiect ce necesita o investigare amanuntita. Tot ce conteaza acum sunt actiunile noastre in vederea  rotejarii acesteia. Cei care au copii, cred ca sunt dezamagiti, stiind importanta naturii si actiunilor  oastre impotriva acesteia, ce vor conduce spre un viitor sumbru. Apa poluata, aer poluat, paduri lipsa, animale disparute si lista continua. Spre ce vor conduce toate acestea?

306277_370334213016000_1825345763_n

Cand eram copil, era o istorioara cu un bunic ce isi duce nepotelul in fundul ograzii si planteaza un copac cu acesta. Copilul il intreaba: “La ce bun sa plantezi copacul, daca nu vei apuca sa il vezi crescut?”. Bunicul ii raspunde: “Pentru ca asemeni mie, bunicul meu a facut acelasi lucru. Si pentru ca asemeni mie, si tu, la randul tau o vei face. Pentru a lasa celui din urma ta, bucuria de a sta la umbra lui”.

Asadar, solutia este educatia si reflectarea educatiei dobandite in actiunile mele ce conduc spre sustinerea sistemului in care traiesc. Daca am educatie, am sa am si sustenabilitate. Cred ca pe subiectul “importanta naturii” nu sunt foarte multe de zis, din perspectiva mea. E evident ca fara ea, eu nu pot sa exist. Daca viata mea este strict dependenta de natura, atunci e clar ca trebuie sa o pretuiesc ca pe cel mai mare bun al meu.

Unde vreau sa fiti atenti, este la prostiile si legile de genul: “La un copac plantat, alti 2 se planteaza”. Cautati sa vedeti ce tip de copac se planteaza. Degeaba tai stejar, fag etc si plantez paulonia, pentru ca are o viteza de crestere crescuta. Prezenta anumitor tipi de copaci in unele areale, cat si eco-sistemele ce se construiesc in jurul lor au un motiv anume. Degeaba plantez paulownia, daca veverita moare de foame pentru ca nu gaseste alune. Bio-diversitatea mentine echilibru intr-un sistem. Puteti gasi documentare ca sa vedeti rolul important al lupilor sau a albinelor in natura. Pe langa acestea, copacii din zonele noastre au nevoie de un anumit timp ca sa creasca. Ori, daca noi alegem sa plantam 5h de copaci, dar taiem 20, intr-o scurta perioada de timp vom realiza ca solutia nu este de bataie lunga. Raportul ar trebui inversat, ca astfel sa ofer timp naturii sa isi recastige terenul pierdut. Trebuie sa mai intelegem ca pana si soarecul pe care il dispretuim, are un rol important in lantul trofic. Trebuie sa intelegem ca noi suntem parte a unui sistem care este necesar sa ramana in perfect echilibru. De aceea ii zice “lant trofic”. Disparitia unei verigi din acest lant, aduce automat repercursiuni.

Vad cum oamenii aleg sa taie padurile amazoniene si sa planteze soia sau rapita in locul “plamanilor” Pamantului. Vad cum consumismul si gestionarea resurselor afecteaza intr-o proportie devastatoare natura. In concluzie, vad cum actiunile mele, daca nu sunt in perfecta armonie cu natura, imi aduc doar necazuri.

Oamenii au spirit de intr-ajutorare atunci cand inteleg problemele si se gasesc in aceeasi oala. La fel se aplica si in spiritualitate. Degeaba ii spun ca am gasit adevarul pur, atata timp cat omul nu vede limpede importanta cresterii spirituale. E deja arhicunoscuta problema naturii si informatii exista cu duiumul, la un click distanta. Totul tine acum de noi, de determinismul si perseverenta noastra in protejarea ei!

Dupa cum ati citit si in primul articol, ati vazut ca eu refuz sa impun solutii. Nu ma consider in masura sa impun solutii si nu sunt in masura sa judec si sa afirm ca solutiile mele sunt cele mai corecte. Degeaba ma duc fiecarei persoane in parte si ii zic: “Gata. Am gasit solutia la problema X”. Solutie la ce? Daca nu intelege pe deplin problema, omul va cauta sa imi ignore solutia.

Tot ceea ce promovez este ca omul sa vada problemele cu care ne confruntam, sa constientizeze impactul lor si impreuna, vom gasi solutii. Cu cat suntem mai multi oameni “treziti” cu atat vom gasi si solutii mai bune. Cu cat am in spate o educatie superioara (si nu ma refer la facultati), cu atat patrund mai bine in problemele cu care ma lovesc.

Citeste si “Primii Pasi Spre Constientizare – Partea III”


Adrian_Pop (1)Numele meu este Adrian Pop, sunt un calator in drumul spre adevar, la fel ca multi altii, si dornic sa gasesc tovarasi in drumul ce l-am apucat. Merg pe principiul “Cine are urechi sa auda”, imprastiu informatii peste tot in calea mea si sunt mai mult decat binevoitor sa impartasesc idei celor carora le trezesc interesul. Locuiesc in Cluj-Napoca si incerc sa stabilesc o comunitate de oameni sau cel putin sa adun acei oameni ce impart aceleasi idei ca ale mele. Pot fi gasit pe adresa pop.adrian1988@yahoo.com.


Credem in libera circulatie a informatiei si dorim sa impartasim tot ceea ce are potentialul de a inspira si ajuta evolutia atat individuala, cat si colectiva.
Daca v-a placut acest articol si doriti sa il introduceti pe pagina sau blogul dumneavoastra, sunteti incurajati sa o faceti prin simpla citare si crearea unei legaturi spre adresa acestui site. Va multumim!

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.